- interogativa
interogativo,-a adjetivo interrogative
Spanish-English dictionary. 2013.
Spanish-English dictionary. 2013.
dar — DAR1 conj., adv. a. conj. I. (Leagă propoziţii sau părţi de propoziţie adversative) 1. (Arată o opoziţie) Cu toate acestea, totuşi. ♢ expr. D apoi (bine) sau dar cum să nu, se spune ca răspuns negativ la o propunere. ♦ Ci. Nu că zic, dar aşa este … Dicționar Român
interogativ — INTEROGATÍV, Ă, interogativi, e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INTEROGATÍV adj. întrebător. (Ton interogativ.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
oare — OÁRE adv. interog. (De obicei întăreşte valoarea interogativă sau dubitativă a unei propoziţii) Oare nu cumva a venit pe la d ta pe acasă? – lat. volet. cf. alb. v a l l ë. Trimis de ana zecheru, 29.04.2004. Sursa: DEX 98 OÁRE adv.… … Dicționar Român
ba — adv. 1. (Exprimă opoziţia faţă de ideea din propoziţia negativă sau negativ interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi ai văzut ochelarii? – Ba i am văzut pe birou. ♢ (Întărind pe nu) Mă duc la … Dicționar Român
dacă — DÁCĂ conj. 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că..., presupunând că..., de... Doar dacă. Numai dacă. 2. (Introduce o propoziţie optativă) Numai de... Dacă nu m ar vedea cineva. 3. (Introduce o propoziţie temporală, având uneori şi… … Dicționar Român
de — DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de şi introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ … Dicționar Român
domn — DÓMN, domni, s.m. 1. Termen de politeţe pentru un bărbat. ♦ (fam.; la voc.) Termen impersonal de adresare care însoţeşte de regulă o frază exclamativă, interogativă etc. ♦ Soţ. ♦ (pop.) Orăşean. 2. Persoană care are autoritatea, posibilitatea de… … Dicționar Român
domnu — DÓMNU s.m. voc. v. domn (1). Termen de politeţe pentru un bărbat. ♦ (fam.; la voc.) Termen impersonal de adresare care însoţeşte de regulă o frază exclamativă, interogativă etc. ♦ Soţ. ♦ (pop.) Orăşean. [voc. (1 3) domnule, dom le; nom., voc. şi… … Dicționar Român
ori — conj., adv. I. conj. (Cu funcţie disjunctivă, adesea cu nuanţă copulativă) 1. Sau. ♦ (în propoziţii interogative) Te duci ori ba? 2. (După o regentă, uneori în corelaţie cu fie că , sau , introduce sau leagă două propoziţii subordonate opuse) Fie … Dicționar Român
parcă — PÁRCĂ1 adv. Se pare că..., s ar crede că..., s ar zice că...; (în construcţii negative) nu prea. Parcă îl cunosc. ♦ Este posibil, se pare că da. Mă cunoşti? – Parcă. ♦ (Cu valoare de conjuncţie) Ca şi cum, ca şi când. Îmi răspunde parcă n ar avea … Dicționar Român
încăpea — ÎNCĂPEÁ, încáp, vb. II. intranz. 1. A fi cuprins într un spaţiu. ♢ expr. A nu şi (mai) încăpea în piele sau (tranz.) a nu l mai încăpea (pe cineva) pielea de gras (sau de bucurie, de fericire, de mândrie) = a fi foarte gras sau a fi foarte… … Dicționar Român